Şeptarii de Treflă rolling again

‘Honest Thoughts’ by Jeanov

Prietenul nostru Jeanov, a.k.a. Jean, ne anunta azi prin intermediul statusului sau de la ym despre faptul ca si-a ‘gatat’ primul album solo, ‘Honest Thoughts’.  Am facut click pe linkul lui de MySpace si acum ascult de ceva vreme piesele variate, unele mai mellow sau funky, altele mai bluesy, ‘fusiony’, sau mai complicate. Unele sunt chiar triste, emanate de un suflet sensibil. Piesele instrumentale sunt cele mai reusite. Ce am mai observat, si nu imi place, este ca unele piese se termina brusc, taman cand as incepe si eu sa fredonez linia melodica…

Despre influente nu stiu ce sa zic pentru ca nu ma pricep chiar asa de bine… aud ceva Kotzen pe acolo (pe care tocmai prin Jean l-am descoperit, si ii multumesc pentru asta). Bravo Jean! Esti pe calea cea buna, ‘Honest Thoughts’ fiind unul  dintre primii pasi seriosi ai drumului lung si intortocheat pe care il vei urma.

Trebuie sa mai spun musai, ca in perioada imediat urmatoare Jean va participa la un test de admitere pentru Berklee College of Music – asa ca ii tin pumnii, si sper ca sa nu il mai vad din toamna pentru cativa ani buni, ca dupa aceea sa revina ca muzician desavarsit, dar fara fumuri, si ca un barbat cu capul pe umeri care stie ce vrea. Honestly…

And the Winner Is…

Noah, inca nu e cazul, dar la cat s-au scarpinat cei de la Dean, puteau deja sa publice clasamentul final.

Ideea este ca Marius a intrat in primii 18 finalisti, ceea ce inseamna ca mai avem de asteptat pana pe la sfarsitul lui noiembrie, si poate primeste un cadou frumos de ziua lui din Americaaa.

Blue Monday şi Vonnegut

Acu câteva posturi mă plângeam de “moartea” unicului pub normal din Oradea. Eram supărată foc, şi cu motiv. Acum, să fiu corectă până la capăt, şi să nu vorbesc doar despre ce e rău, trebuie să revin cu o nouă constatare: se pare că lucrurile încep să reintre în normal, muzica să fie aşa cum trebuie, clientela să se trieze şi atmosfera să fie iar ok. Ieri seara am fost la concert Nightlosers, şi pe lângă faptul că băieţii au “rupt tot”, am observat că în Blue Monday sunt mai multe feţe cunoscute decât necunoscute, şi parcă plutea în aer un “welcome back home” feeling.

În cazul în care vă întrebaţi ce e cu schiţa asta bovină, păi, să ştiţi că e opera marelui scriitor Kurt Vonnegut, şi o copie semnată de autor poate fi cumpărată cu 400 USD, chiar şi online, de aici. Merită văzute schiţele astea. Unele sunt chiar reuşite, dar… să dai 450 USD pe un print cu 4 linii puse una peste alta, mi se pare cam exagerat. Pe lângă diversele schiţe, la secţiunea confetti prints este o colecţie de citate foarte hazlii ale lui Vonnegut. M-am spart de râs. Câteva exemple…:

“we are here on earth to fart around. don’t let anybody tell you any different.”

“if you really want to hurt your parents, and you don’t have the nerve to be gay, the least you can do is go into the arts.”

pentru misogini: “educating a woman is like pouring honey into a fine swiss watch. everything stops.”

Spirit umanitar de sarbatori

Uite că se mai întâmplă şi lucruri frumoase în oraşul nostru. Pe blogul http://umanitas.wordpress.com suntem anunţaţi despre o campanie de donaţii de îmbrăcăminte folosite. În perioada 10-14 decembrie 2007 vă puteţi debarasa de hainele pe care nu le mai purtaţi la adresa str. Tudor Vladimirescu nr. 48, în Oradea. Lăudabilă iniţiativa sponsorilor. Ţin minte că în vară şeful meu m-a rugat să plasez trei cutii imense de haine abia folosite la vreun adăpost sau la caritas, dar credeţi că mi le-a luat cineva?? NU! Am rămas surprinsă. Până la urmă le-am dat unor cunoştinţe mai… cu probleme, dar cu frica în sân ca nu cumva să se simtă ofensate.

Am mai găsit un site interesant pe net, www.replate.org , care promovează ideea de a nu arunca mâncarea nemâncată ÎN tomberon, ci de a o pune într-o pungă şi a o lăsa PE, sau după caz LÂNGĂ, tomberon, astfel ca cei care au nevoie de ea, să aibă acces mai uşor, şi într-o manieră mult mai igienică. Bine, la noi faza cu reciclatul şi recuperatul umblă încă in pantofi de bebe, dar, mă bucur de fiecare dată când citesc de diferite campanii de genul umanitas.wordpress.com. Eu chiar vreau sa îmi fac ordine în garderobă, aşa că for sure mă voi prezenta cu saci de haine, în speranţa că vor ajunge într-un loc unde vor putea fi de folos. Şi, am înţeles că se dă vin fiert, ca incentive….

PS: Campanii de genul acesta ar trebui să existe tot timpul… nu?

Manson, tzantzarul si EBE

Daca fondul de rulment, la un moment dat este superior
It started so tragic
As a slaughterhouse
nevoii de fond de rulment, atunci
You press the knife against your heart
And say that I love you
excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete
‘I love you so much you must kill me now’
concretizata in disponibilitati banesti in conturi bancare si in casa.
We built this tomb together
And I won’t fill it alone
Cam asa mi-am petrecut jumatate din noaptea trecuta. Cu ochii-n cursul de finantele firmei si urechile-n castile care erau pline de zgomote ce-mi zgaltaiau imaginatia si versuri disperate care m-au cam pus pe ganduri. Creierul meu a trebuit sa se despice in trei:
o parte sa iteleaga care e spilu’ cu capacitatea de autofinantare & co.,
alta sa accepte ca Manson chiar sufera de data asta,
cu a treia sa mai trag cu coada ochiului prin camera mai mult luminata de luna plina decat de veioza cu scoici; mi se parea ca cineva imi fixeaza ceafa. Parca simteam cum o dara de sange aluneca pe lama toporului si un strop ma gadila pe umarul drept… era doar un tantar abia aterizat
IF I WAS YOUR VAMPIRE…
I love you, so much you must kill me now
Am tesarit pe la 0:35. Hai, mai… pana la urma cine ii excedentul asta brut din exploatare (a.k.a. EBE) si ce vrea de la mine? In loc sa ma fi concentrat la bilantul firmei “Unirea” , m-am lasat fascinata de Manson. De fapt, nu de Manson, ci de chestia asta numita dragoste care, vaduvindu-te, te poate transforma din monstru international intr-un simplu om pe marginea suicidului.
Totusi, nu m-ar mira daca schimbarea asta ar fi fost planificata. Oi fi eu bota la contabilitate, dar marketingul l-am luat cu brio.
This is where it starts
This is where it will end
Here comes the moon again…