Deşi în aer pluteşte un miros de lâncezeală (sau poate e doar liniştea dinaintea furtunii), în ultima perioadă s-au întâmplat doar lucruri bune prin preajma mea.
Cel mai important lucru este că tata l-a găsit pe Bobby, metişul lui de 4 ani, care a dispărut în preajma anului nou. Tata a fost plecat două săptămâni, lăsându-l pe Bobiţă în grija unui vecin, care se pare că nu a fost destul de vigilent. A plecat cu o haită de câini, după o căţea în călduri. Tata l-a căutat multă vreme, dar fără rezultat. După cam trei sau patru luni, a renunţat la ideea de a-l mai găsi cel puţin în viaţă. L-a jelit, şi l-a declarat plecat de tot. Eu nu am renunţat la el, eram pe undeva convinsă că trăieşte. Se pare că am avut dreptate. Săptămâna tecută, după 9 luni de vagabondare, un alt vecin i-a spus tatălui meu, că e sigur că l-a văzut pe Bobiţă într-un sat care se află la o distanţă de 10 km. A doua zi dimineaţa, tata s-a urcat în maşină, a mers în satul respectiv, la numărul de casă ştiut, unde stătea o familie numeroasă de ţigani. Curtea era plină de puradei, şi în mijlocul ei era şi Bobiţă al nostru… Când l-a văzut pe tata, a sărit în braţele lui, şi nu a mai coborât de acolo decât la noi în curte. A avut noroc ca deobicei… a dat de nişte oameni care l-au hrănit, şi au avut grijă de el, iar compania copiiilor (5 la număr) i-a priit. Cred ca acum îi lipsesc acei copii. L-am vizitat şi eu ieri, cu ocazia unui “şmotru familial”.
Tata şi-a văruit casa, aşa că eu şi soră-mea nu am avut de ales, a trebuit să îl ajutăm la făcut curăţenie şi mutat mobilă. Bob s-a bucurat de noi, de a făcut pişu pe el, iar de rezultatul operaţiunii de curăţenie am fost cu toţii mulţumiţi. Am măturat, dat cu aspiratorul, spălat geamuri de nu mai ştiam cum mă cheamă. Nici parfumul trandafirilor din curte nu îl mai simţeam. M-am revigorat la cina în aer liber, care a constat din piept de pui la grătar, cartofi pai şi pălincă… Era atât de frig afară încât eram aproape pe punctul de a face foc în sobă.
O altă veste bună este că în mai puţin de o lună va apărea noul album al celor de la Celelalte Cuvinte. Pe pagina lor de myspace au apărut două piese “Zmeie” şi “Stem”. Pe amândouă le găsesc foarte bune, dar şi pe acestea va trebui să le ascult de zeci de ori ca să pot desluşi mesajul dintre rânduri. Aştept lansarea din Oradea, şi dacă toate merg bine, probabil voi fi la Filarmonică şi eu.
Şi o altă fază e că, se pare, voi fi nevoită să îmi schimb locul de muncă. E bine şi rău. Rău – pentru că îmi vor lipsii colegii şi câinii de la fabrică (cu cei din urmă încă habar nu am ce voi face….), şi bine pentru că era timpul să fac o schimbare. Planuri pentru viitor există. Dacă zeii ţin cu mine, voi activa într-un domeniu total diferit de cel în care am lucrat atâţia (9) ani. Oricum schimbarea e bine venită, şi am impresia că afacerea de care vrem să ne apucăm eu şi încă doi omuleţi – va da roade.
Gata cu amalgamul de azi.
Recent Comments